Doi călugări creștini, unul mai tânăr iar celălalt mai în vârstă, au plantat fiecare, în același timp, câte un măr, fiecare în mânastirea lui. După patru ani, călugărul cel tânăr l-a vizitat pe mai vârstinicul său mentor. Mărul bătrânului dăduse destule fructe și tânărul călugăr s-a plâns că mărul lui nu-i dăduse nici un fruct. Tânărul creștin a mărturisit că s-a rugat cu putere ca Dumnezeu să-i facă pomul roditor. Rugăciunile lui repetate erau îndeplinite cu exactitate, dar fără a aduce nici un măr. Imediat după ce a plantat pomul, tânărul călugăr a căzut în genunchi în celula sa rugându-se: “Doamne, te rog trimite de îndată ploaie ca mărul meu să crească.” Când a crezut că a plouat prea mult, s-a rugat ca ploaia să se oprească și rugăciunea i-a fost ascultată. Ploaia s-a oprit imediat. Apoi s-a rugat să iasă soarele, lucru care s-a întâmplat. Iarna, s-a rugat pentru mai puțin vânt și zăpadă destulă și apoi primăvara pentru topirea mai rapidă a zăpezii. Rugăciunile i-au fost ascultate de fiecare dată dar era dezamăgit în așteptarea fructelor. L-a întrebat pe călugărul mai în vârstă, “cum te rogi?” Călugărul în vârsta a explicat că după plantarea copacului era obosit. Astfel, el a îngenunchiat lângă marginea patului și a rostit doar o rugăciune scurtă: “Dragă Doamne, am plantat un măr, te rog ai grjă!”

Concentrându-ne în rugăciune pe nevoile noastre ne lăsăm în totalitate în voia Providenței. În general, este indicat să spui rugăciuni menționând doar ce nevoi ai fără a cere ceva, fără a-I sugera lui Dumnezeu planul tău despre ceea ce El ar trebui sau nu să facă. Dumnezeu, cunoscându-ne nevoile, va face ce El va considera ca e mai potrivit.

Sunt multe astfel de rugăciuni în Biblie. Maica Domnului la nunta din Cana spune doar atât : „Nu mai au vin.” (Ioan 2:3) Surorile lui Lazăr i-au trimis lui Iisus o informative concisă : “acela pe care-l iubești este bolnav”. Slujbașul împărătesc care trăia în Capernaum îi spune lui Iisus: “Doamne, vino până nu moare micuțul meu!” (Ioan 4:49) . Discipolii lui Iisus, trecând cu corabia printr-o furtună care le amenința viețile, L-au trezit pe Iisus din somn spunând: “Învățătorule, Învățătorule, pierim.” (Luca 8:24) Cei zece leproși ce stăteau departe, realizând că Iisus în drumul lui spre Ierusalim va trece prin apropiere au strigat doar câteva cuvinte: “Iisuse, Învățătorule, ai milă de noi!” (Luca 17:13) Cel mai bun exemplu rămâne orbul Bartimeu. Cerșind pe marginea drumului în afara orașului Ierihon, el aude o mare mulțime trecând, printre ei aflându-se Iisus din Nazaret. În timp ce mulți îl certau să tacă, el striga de două ori mai tare: ”Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!” (Marcu 10:48)

Mintea umană este mereu în căutarea raționalului, a credinței logice. Pretinzând că încearcă să găsească un înțeles, ea încearcă să explice sau chiar să pună la îndoială miracolele lui Dumnezeu. Avem multe rugăciuni care nu sunt rugăciuni pentru nevoi, ci cereri egoiste. Cineva a venit la Iisus cu o propunere: “Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea noastră.” Iisus îi răspunde: “Cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi ?” (Luca 12:13-14) Mama fraților Zebedei încearcă să-I dea un “scenariu” cu ce ar trebui El să facă: ” Poruncește ca, în Împărăția Ta, acești doi fii ai mei să șadă unul la dreapta și altul la stânga Ta.” Iisus răspunde: „Nu știți ce cereți.” (Matei 20:21-22) Apostolul Filip, neștiind cum să hrănească o mare gloatăde 5000 de oameni, începe să explice: “Pâinile pe care le-am putea cumpara cu două sute de dinari n-ar ajunge ca fiecare sa capete puțintel din ele.” (Ioan 6:7)

Odată ce suntem încredințați că Dumnezeu este creatorul universului, care ar fi scopul încercării de a explica miracolele Sale, care ar fi sensul să ne îndoim de vreuna din multele povestiri miraculoase din Biblie? Dacă Dumnezeu a creat universul bineînțeles că El poate să-l facă pe Iona să supraviețuiască în pântecele unui pește mare, El poate despărți apele Mării Roșii, El poate face ca Iisus să învie din morți și Îl poate ridica la Ceruri.

Pur și simplu, încrede-te în Domnul pentru nevoile care te apasă.