„Fiul omului, te pun păzitor peste casa lui Israel. Când vei auzi un cuvânt care iese din gura Mea, să-i înștiințezi din partea Mea !”
EZECHIEL 3:17
Ezechiel s-a născut și a crescut în țara lui Iuda. În 587 Î.H. atunci când Ierusalimul a fost atacat de babilonieni,el se pregătea să devină preot în templul lui Dumnezeu. El a fost deportat în Babilon împreună cu alți zece mii de prizonieri. Cinci ani mai târziu, când Ezechiel împlinea 30 de ani, Dumnezeu l-a chemat să devină profet al Său. În timpul celor șase ani cât Ezechiel a slujit în Babilon, Ieremia a predicat iudeilor de acasă, din Iuda, iar Daniel care fusese luat în Babilon cu nouă ani înaintea lui, slujea într-o poziție înaltă la curtea regelui Nebucadnețar. Ezechiel amintește de Daniel de trei ori în cartea sa.
Mesajul lui Ezechiel și acțiunile simbolice care-l însoțeau au dovedit ascultarea și devotamentul profetului. Trăind sentimentul responsabilității față de popor, Ezechiel a comunicat cu putere Cuvântul lui Dumnezeu. El a arătat o adâncă preocupare față de poporul împietrit al lui Israel, asemenea Domnului Isus care a chemat poporul la pocăință.
Câștigarea de suflete și aducerea oamenilor la Dumnezeu este o datorie a fiecărui creștin adevărat. Însă această lucrare nu poate fi făcută prin metode omenești, ci numai prin Cuvântul lui Dumnezeu, vestit în puterea Duhului Sfânt. La fel ca Ezechiel, și eu am de învățat să fac lucrarea în Școala lui Dumnezeu. În această școală eu am de mâncat Cartea. Aceasta înseamnă că la fel cum ingerez alimentele, la fel să ingerez Cuvântul lui Dumnezeu. Citesc Cuvântul, faci însemnări, îl învăț și îl diger. Adevărurile divine vor fi sădite nu doar în mintea mea, ci mult mai adânc, în inima mea. Eu am această misiune de străjer. Să nu uit că adevarata lucrare de chemare a sufletelor la mântuire se naște într-o inimă care se deschide pentru primirea și umplerea cu Duhul Sfânt. Numai o astfel de lucrare poate să aducă roadă. Pe genunchi în rugăciune eu pot primi cuvintele lui Dumnezeu și focul cu care le voi comunica. Aceasta a fost experiența lui Ezechiel. El însuși mărturisește: „Cum mi-a vorbit aceste cuvinte, a intrat duh în mine…(2:2); Duhul m-a răpit(3:12)”. După această experiență Ezechiel nu va mai fi aceași persoană ca mai înainte. El a fost pregătit pentru o lucrare care nu avea să fie deloc ușoară. Oamenii la care a fost trimis erau încăpățânați și fără rușine. Oare nu este la fel generația de azi la care sunt trimis și eu ?
Și astăzi, la fel ca atunci oamenilor nu le pasă de Dumnezeu, dar lui Dumnezeu Îi pasă de ei. Mie îmi pasă ? Dacă îmi pasă sunt gata să plătesc prețul ? Isus promite că îmi va da putere pentru această sarcină. El nu mă va lăsa singur.
Rugăciune: „Tată Ceresc, dă-mi o inimă care să asculte și să primească cuvintele Tale ! Dă-mi Duhul Tău care să mă ajute să le mărturisesc altora cu îndrăzneală!”